Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos?
de Nichita Stănescu
Fără mine nu se poate, dovadă că sunt.
Fără mine nu s-a putut;
dovada e că m-am tras din mine însumi
adică din acel mine care-s fost.
Eu sunt cel care nu se poate fără de el.
Eu sunt cel care nu s-a putut fără de el.
Eu sunt cel care a dat mărturie
pentru existenţa lui Dumnezeu.
Eu sunt cel care am dat mărturie
de nonexistenţa lui Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu vizibil.
Eu sunt făcut de Dumnezeu, pentru că
eu l-am făcut pe Dumnezeu.
Eu nu sunt nici bun nici rău
ci sunt, pur şi simplu.
Eu sunt cuvântul “sunt”.
Eu sunt urechea care aude cuvântul “sunt”
Eu sunt spiritul care înţelege cuvântul “sunt”
Eu sunt trupul absurd al lui “sunt”
şi literele lui.
Eu sunt locul în care există “sunt”
şi patul lui, în care doarme.