Sa vezi si sa nu crezi.
Mi-am scos biţa la o plimbare pana la Tarnita si parea sa se simta bine. Am dus-o pana la lac sa vada cum inot, apoi am plimbat-o pe drum pana la caoada lacului sa vada unde se va termina traversarea si am lasat-o sa se odihneasca. Dupa ce ne-am tras rasflarea si am pus un pic de bronzol i-am dat si putina adrenalina ca sa simta si ea ca traieste. Aproape ca ajunsesem inapoi la baraj de unde ii mai dadeam o portie de adrenalina. Dar EA s-a impotrivit cu incapatanare.
A spus: “NU”
Si atunci, ghici ce a faut? M-a lasat fara aer in roata din spate. Asa, brusc. S-a auzit un fâsssssssss si visul unei coborari in forta s-a naruit.
Asa ca m-am dat jos si am incercat sa rezolv situatia. Rezolvarea a venit de la un Sprinter, care ne-a adapostit in duba pana la Cluj.
Intamplarea nu este cine stie ce, se mai intampla sa ramai in pana. Partea funny este ca la bicicleta asta am avut si pompa, dar eu ca un dobitoc am lasat-o acasa.
vreau sa vad si eu lacul 🙂 pare frumoasa zona! si sunt sigura ca nu doar pare;)